Asta-i şcoala românească 1. Fiecare elev dă cel puţin 100 de lei pe an(fondul clasei) dirigintelui clasei. Mulți profesori și profesoare sunt diriginți la cel puțin o clasă. Prin urmare, dirigintele unei clase adună cel puțin 2500 de lei pe an. Este ceva obișnuit ca acești lei să intre în contul său bancar. Elevul este ameninţat de catre dirigintele clasei că dacă nu plăteşte fondul clasei nu-i va mai semna carnetul de alocaţii. O cutie de cretă cu o 100 de bucati costă 5 lei. Într-un an scolar nu se folosesc mai mult de 200 de bucati de cretă. 10 lei/an sunt suficienţi pentru ca elevii să aibă mereu cretă în clasă. Sunt zile în care nu există cretă în clasă. Elevul este obligat să ceară o bucată de cretă de la alte clase. Va avea mult de căutat. Fondul clasei se plăteşte degeaba. Cu 2500 de lei se pot cumpăra 50000 de bucăţi de cretă! Buretele? O cârpă adusă de către dirigintele clasei de la ghena de gunoi. (Dirigintele unei clase putea să cumpere cărți din fondul clasei. Pe parcursul unui an de zile, dirigintele unei clase putea să cumpere cel puțin 90 de cărți de ştiinţă, istorie etc. Aceste cărți le putea da la elevii din 3 clase. Cel puțin 90 de elevi primeau cărți. La fiecare elev dintr-o clasă îi putea da o carte diferită. Consecința acțiunii sale - toți elevii vor dori să se culturalizeze.) 2. Există materii în care singura posibilitate ca elevul să ia note mari este să aibă talent(materii ca: desen, tehnologie, muzică). 3. Profesoarele se poartă necuviincios faţă de elevi. De exemplu, dacă elevul nu-şi face temele, se poate întâmpla ca: - elevul să fie dat afară din clasă şi să-i se puna absenţă - elevul să fie pus să stea cu mâinile ridicate(scoala generală) sau să stea în picioare(liceu) Alte fapte imorale ale profesoarelor: - profesoarele folosesc cuvinte jignitoare la adresa elevului: ''prostule'', ''pierde-vară'', ''paraşută'' - în şcoala generală, elevii sunt loviţi de anumite profesoare. (Toţi elevii din şcolile generale au văzut profesoare care îi lovesc pe ceilalţi elevi din clasă. Luând în considerare că există 4432 de şcoli generale în România, rezultă că cel puţin 4432 de profesoare nu ar mai trebui sa facă parte din învăţământ.) - sunt numeroase cazuri în care elevii aduc prajituri la serbările din şcolile generale, toate ajungând în sacoşele profesoarelor. Cele mai multe abuzuri îndreptate împotriva elevului se petrec în timpul scolii generale. De ce? Copilul este imatur, aşa că nu-i va spune părintelui său despre comportamentul imoral al profesoarelor. 4. Peste 90% dintre elevii care depun contestaţii dau mită. (În ziua în care se depun contestaţiile se dă mită, urmând ca directorul şcolii să îl lase pe elev să-şi completeze lucrarea la care a luat notă mică.) Dacă va fi văzut elevul împreună cu mama sa în ziua contestaţiei înseamnă că a dat în mod sigur mită! 5. Toţi directorii de şcoală îi obligă pe elevi să chiulească de la ore. Elevii sunt obligaţi de către director să stea la uşa pe care intră profesorii în şcoală. Elevii trebuie să le îndeplinească cererile: ''spală-mi maşina'', ''cumpără-mi si mie un pachet de ţigări de la magazin'', ''cară şi tu astea deoarece eu nu pot, pentru că îţi sunt superior. He! He! He!.'' Elevul se află la parter şi îndeplineşte ordinele profesorilor, în loc să fie prezent la ore. Elevul munceşte gratuit pentru director şi pentru ceilalti profesori. Elevului nu-i se face nici măcar contract de muncă. E clar - 99% dintre directorii de şcoală din România sunt infractori! 6. La examenele de corigenţă se obişnuieşte să se dea exerciţii care nu au fost făcute în şcoală. Elevul, chiar dacă ştie pe de rost tot caietul, nu se va descurca la examen. Proba orală se dă de obicei în scris. Profesoara procedează astfel pentru ca să nu-l ajute pe elev. Discuţia dintre profesoară şi elev va fi astfel: ''De ce n-ai învăţat? Ce ai facut toată vara? Dar am învăţat, doamnă profesoară! Cum ai învăţat, măi copile? Eu văd că nu ai scris nimic. Ruşine să-ţi fie! Să te trec clasa... Să nu te trec... Mai mă gândesc.'' Profesoara nu-i spune elevului nota de la proba orală. Profesoara procedează astfel pentru ca elevul să fie neliniştit pentru ceva zile. 7. La scoală, elevii sunt păcăliţi în fel si chip. De exemplu: Profesoara: ''Zgomotul pe care l-aţi facut s-a auzit si în cancelarie.'' (Nu-i adevarat. În cancelarie nu ajung sunetele din exterior. De altfel, de unde ştie profesoara că anumiţi elevi au facut zgomot? Pe hol se află elevi din mai multe clase.) Profesoara: ''Veţi fi transferaţi la altă şcoală dacă nu veţi avea cel puţin media 7 la x materie.'' (Această x materie este cea mai grea materie.Profesoarele speră că elevii vor sta cu frică pe parcursul anului şcolar deoarece este dificil de a lua o medie atât de mare. Întrebare: Elevii vor sta cu frică un an de zile? Raspuns: Nu. Maxim 1 minut se vor gândi elevii la posibilitatea că vor fi transferaţi la alt liceu. Profesoarele s-au păcălit.) Profesoara: ''Veţi avea subiecte mai uşoare în sesiunea a 2-a de la bacalaureat.'' Secretara(la eliberarea unui act şcolar): ''Nu se eliberează duplicate dacă aţi pierdut actul şcolar.'' (Fals! Şcoala este nevoită să-i elibereze elevului un duplicat în caz că l-a pierdut.) 8. Se mai dau câteodată lucrări care conţin subiecte care nu fac parte din programa şcolară. Desigur că elevii nu vor lua note prea mari la asemenea lucrări. Aproape toţi elevii vor lua numai note de 3 si 4 la acele lucrări. Exemple: - la unele lucrări date la logică, elevii au de rezolvat exerciţii prin care li se testează inteligenţa(exerciţiile nu se pot rezolva cu ajutorul teoriei predată la şcoală de către profesoara de logică) - la unele lucrări date la limba română şi filozofie, elevii au de comentat un text la prima vedere - etc. Ce rost are ca elevii să înveţe pentru şcoală, din moment ce se dă şi asemenea lucrări? 9. Toţi premianţii primesc numai manuale şcolare noi la începutul fiecărui an şcolar. (Manualele școlare le sunt date de către dirigintele clasei.) 10. La ora de sport, toţi premianţii şi toate femeile iau numai note de 10. Toţi ceilalţi elevi iau maxim nota 9. Atenţie! Notele se dau aleatoriu! 11. Elevii care au intrat la liceu cu cele mai mari note vor sta pe parcursul anilor de şcoală în cele mai luxoase săli de curs. Unde se află aceste săli de curs? În capătul coridoarelor, la etaj. ''Acolo e mai linişte; aceşti elevi învaţă!''- şi-a spus directorul şcolii. În sălile de curs de la parter se află elevii care au intrat la liceu cu cele mai mici note. 12. În ultimele două săptămâni de școală, dirigintele clasei le cere premianţilor să aducă niște cărți la școală. Aceste cărți li se vor returna premianților la momentul oportun. Premianții vor primi ca premiu cărțile pe care i le-au dat dirigintelui clasei. 13. Multe profesoare nu obişnuiesc să corecteze lucrările. Dovezile sunt: 1) Nici o profesoară nu a arătat vreodată elevilor baremul de notare de la lucrare. 2) Toţi elevii care nu sunt premianţi primesc numai note de 3,4,5,6. De ce profesoarele le dau maxim nota 6 elevilor care nu sunt premianţi? Aici există mai multe posibilitaţi. Să le enumerăm: - îşi fac griji că dacă îi dau elevului o notă mai mare de 6 este posibil ca el să înceapă să înveţe bine la şcoală. Îşi spun: ''Ce??? Elevul acesta a luat de fiecare data numai note de 3, 4 si 5 la lucrare. Acum a facut de 9. La naiba! Dacă îi dau nota 9, trebuie că el va începe să înveţe şi data viitoare. Va învăţa şi la celelalte materii. Îi dau nota 6!'' - unele profesoare consideră că numai premianţii merită să ia note mari, deoarece numai ei sunt activi la oră. 3) Se întâmplă foarte rar ca elevii să primească lucrările corectate. Se poate constata foarte uşor că lucrările nu au fost corectate. Profesoara a scris în lucrare numai nota, nu şi punctajul obţinut la fiecare subiect. Dealtfel, nu se vede vreo tăietură cu roşu. 4) O oră de curs are 50 de minute. Câteodată se întâmplă ca elevii să dea lucrare în ultimele 25 de minute. Discuţia dintre profesoară şi elevi: Elevii: ''Doamnă profesoară, nu mai e mult din oră!'' Profesoara: ''Nu contează. Daţi lucrare!'' Îşi spune: ''Oricum nu vă corectez lucrarea.'') 14. Durează 3-4 saptamâni până când elevii află nota de la lucrare. Toate lucrările pot fi corectate în maxim o oră. 15. Niciodată nu s-a întâmplat ca vreun elev să vadă vreun inspector şcolar. De ce? Pe inspectorii şcolari îi interesează să discute numai cu directorul şcolii, deoarece de la el iau mită. Profesorii pot să facă ce vor în şcoli. Ar fi trebuit să intre în toate clasele şi să-i întrebe pe elevi dacă vreun profesor sau vreo profesoară s-a purtat rău cu ei. Discuţia trebuia să se petreacă astfel: Inspector: ''Vă rog să-mi spuneţi dacă vreun profesor v-a jignit, v-a lovit, v-a pus să staţi cu mâinile ridicate în sus sau în picioare dacă nu v-ați făcut temele, v-a dat afară din clasă, v-a pus vreo absenţă pe nedrept, v-a ascultat la oră ca să vă dea notă, v-a pus să faceţi ceva ce nu v-a plăcut. Dacă doriţi, noi nu vă vom trece numele în foile noastre cu sesizări. Dacă nu aveţi curaj să spuneţi despre comportamentul nepotrivit al vreunui profesor, nu-i nimic. Puteţi să faceţi sesizare la inspectoratul şcolar. Adresa şi numărul de telefon al inspectoratului şcolar sunt... Puteţi să faceţi sesizarea sub anonimat.'' 16. Toată lumea va răspunde la fel la următoarea întrebare - Ai fost ani de zile la școală. Îţi aduci aminte de vreun lucru pe care l-a spus vreun profesor sau vreo profesoară la şcoală? Nu! 17. Toţi elevii iau note proaste pe nedrept. Notele proaste date pe nedrept se dau astfel: - la Matematică: elevul ia cel puţin 3 note proaste pe semestru(două note proaste la lucrarea neanunţată + o notă când este ascultat la oră) - la Română: elevul ia cel puţin 2 note proaste pe semestru(o notă proastă la lucrarea în care îi pică subiecte în care i se cere să comenteze un text la prima vedere + o notă proastă pe care o ia atunci când este ascultat la oră). La toate celelalte materii, elevul primeşte cel puţin o notă proastă atunci când este ascultat la oră.